Cum arată, de unde vine și ce susține situația cu care te confrunți?
Evaluarea clinică este un proces de identificare a problemelor clientului și de integrare a acestora într-un sistem psihodiagnostic validat științific. Prin metode specifice, psihologul clinician filtrează și categorisește informațiile venite de la client și/sau aparținătorii lui pentru a confirma sau infirma dacă problemele sale se încadrează în anumite tulburări ale psihicului.
Rezultatul evaluării clinice are o importanță majoră deoarece informează strategiile terapeutice ulterioare.
Tulburările psihice sunt disfuncționalități, forme puternice de suferință psihică, ce afectează trăirile afective (ce simțim), cognițiile (ce/cum gândim), comportamentele (ce facem sau nu facem) și senzațiile corporale (cum se simte corpul nostru). O tulburare psihică se poate răsfrânge negativ asupra relațiilor noastre (familie, cuplu, prieteni), a muncii sau educației, a rolurilor pe care le avem în comunitate sau a activităților pe care le avem în timpul liber. Miza este calitatea vieții noastre în raportul dintre starea generală de bine și suferință percepută.
Câteva exemple de tulburări psihice sunt: depresia – episodul depresiv major, anxietatea generalizată, fobiile, psihozele, tulburările de personalitate (borderline, skizotipală, obsesivă), tulburările alimentare (bulimia, anorexia) etc.

Metodele acestui proces sunt interviul clinic, testarea psihologică și anamneza.
Interviul clinic
În interviul clinic vei răspunde unor întrebări specifice cu scopul de a descoperi care tulburări, dacă este cazul, sunt prezente și ce formă specifică au ele.
Testarea psihologică
Testarea psihologică presupune parcurgerea unor chestionare validate științific. Pentru a ușura procesul, adesea testarea este făcută acasă. Scopul este de a aduna informații suplimentare pentru a valida procesul de evaluare.
Anamneza
Nu în ultimul rând anamneza presupune parcurgerea istoricului personal relevant situației în cauză.
Toate aceste trei etape se încununează într-un raport clinic de evaluare. Acest raport ghidează procesele de terapie ulterioare – fie psihoterapia, fie farmacoterapia. Și poate să fie utilizat de alți specialiști ai sănătății mintale – psihiatrii, psihoterapeuți, dar și de către familie.
