„Până nu îți faci inconștientul conștient, îți va ghida viața și vei numi asta destin” C.G. Jung
Psihoterapiile transpersonale funcționează într-o manieră holistică și recunosc interdependența dintre toate palierele ființei umane – corp, minte, spirit – și mediul înconjurător. Ele își propun să susțină evoluția individuală, sănătatea psihologică, autenticitatea, trezirea spirituală și dezvoltarea virtuților. Acestea găsesc valoare și inspirație în toate tradițiile spirituale ale lumii.
Psihologia integrală a lui Ken Wilber vorbește despre două drumuri necesare dezvoltării noastre: o cale a creșterii psihologice, a maturizării, descrisă de traversarea diverselor stadii de dezvoltare și o cale de trezire spirituală marcată de trăirea diferitelor stări ale conștienței (grosier, subtil, cauzal, nondual).
Calea creșterii și stadiile de dezvoltare
În evoluția și creșterea personală traversăm mai multe etape ale vieții, iar pe parcurs pot apărea diferite probleme ce afectează integritatea psihică individuală. Putem să întâmpinăm suferință psihodinamică, existențială sau spirituală.
Suferința de natură psihodinamică. Problemele acestea se traduc în depresii, anxietăți, fobii, adicții, obsesii etc. atunci când contextele de viață fac ca rănile sufletești să fie atinse. Aceste răni apar în copilărie și au o natură preponderent emoțională. Adesea nevoile emoționale din copilărie nu au fost îndeplinite optim ceea ce a dus la probleme de adaptare ale adultului. Prin terapie lucrăm la un echilibru dintre emoțiile și impulsurile copilului interior și cerințele morale și sociale ale părintelui interior. Lucrăm la un echilibru psihodinamic. O bună parte din această muncă duce la o armonizare între lumea interioară și cea exterioară, la o bună adaptare. Traversăm cu bine nevoile de bază descrise de Maslow. Persoana ajunge să își poată comunica și îndeplini nevoile și dorințele, dar își poate asuma și roluri și responsabilități în societate. Mai multe în articolul despre maturizare aici.
“Unele persoane suferă pentru că nu sunt adaptate, altele suferă pentru că sunt prea adaptate.” A. Maslow
Evoluția continuă și peste pragul bunei adaptări la societate, iar prin terapie persoana este susținută să devină autentică și să își orienteze acțiunile pentru a fi în acord cu cele mai profunde chemări ale ființei sale. Este teritoriul nevoilor de creștere, al auto-actualizării. Atunci când persoana refuză să își asculte chemările și să își urmeze valorile experimentează suferința existențială, simte un gol în viața sa și nu iși înțelege menirea.
Nu în ultimul rând traversarea suferinței spirituale se referă la un echilibru dintre eu și spirit. Eul suferă pentru că nu este organizat după chemările spirituale, după principiile divine. Acest nivel cere implicarea pe o cale spirituală, dezvoltarea virtuților. Aici apare nevoia de auto-transcendență.
Calea trezirii spirituale și stările conștienței
Indiferent de stadiul de dezvoltare la care am ajuns putem să traversăm diferite stări ale conștienței, parcurgând de la starea de conștiență obișnuită, grosieră, la cea subtilă, cea cauzală și în final cea non duală, experiența de a fi una cu totul. Diversele tradiții spirituale s-au ocupat de cartografierea acestor stări de conștiență și le-au exprimat în conformitate cu tradiția, de la corpurile din yoga și Advaita Vedanta, la castelele interioare descrise de Teresa D’Avila.
Tradițiile oferă și tehnologii spirituale de a accesa aceste stări: rugăciunea contemplativă, meditația, yoga , practici șamanice etc. Dar există și tehnici extatice noi precum respirația pneuma, regresia hipnotică, lucrul cu visele și bazinul de deprivare senzorială. Mai multe despre stările de conștiență extinsă aici.
Calea de trezire este calea cunoașterii de sine, a esenței noastre. Aceste tehnici au capacitatea de a scoate la lumină conținut psihic din inconștient ce devine materie primă pentru psihoterapie. Un individ își poate exprima individualitatea afirmând cu tărie „Ăsta sunt eu!”. Dacă această persoană începe să se cunoască cu adevărat începe să descopere părți din ființa lui care până în acel moment erau ascunse. Aduce în experiență potențialități latente, iar identitatea sa suferă numeroase metamorfoze într-un lung parcurs al devenirii.
